Nu pot lega doua cuvinte fara un gand obsedant in spate. Totul ma indreapta catre acelasi lucru. Analogii inexistente sunt create si numai de mine percepute. Acelasi subiect, un alt context. Totul e la fel si ma prefac ca vreau sa scap. In fond, nu e adevarat. Imi doresc sa ma intorc.
Mi-as dori cand ne vedem sa ma napustesc asupra lui, sa il izbesc de perete si sa ii plang in brate, apoi sa ma imbratiseze si sa il simt prezent. Doare. Si ma deranjeaza ingrozitor faptul ca ma lamentez prin textele depuse aici.
Observ ca incep sa folosesc persoana a treia cand vorbesc despre el. Poate ca de data asta e drumul cel bun. O poveste care s-a incheiat atat de repede, incat nici nu pot sa imi dau seama de veridicitatea ei. A existat ca sa se consume pasiunea. A avut efecte contrare, se pare.
E de-a dreptul tembel cum imi invadeaza mintea gandurile de cum ar fi daca ar fi.
Daca vroiai, te intorceai, dar cred ca un somn bun iti prieste mai bine decat sa dormi in bratele mele pe saltea.
Nu sunt sanatoasa, stiu. Asta pentru ca m-am intors. Asa am ajuns aici.
Vital imi este sa stiu ca, daca in momentul asta mi-ar suna telefonul si el ar spune ca are nevoie de ceva, i’d do it. Fara a cere ceva in schimb. Nu vreau sa aud comentarii de genul “esti fraiera”. Nu puteti spune asta, pentru ca nu sunteti in masura sa o faceti. Take a look behind. Cine pe cine?
Toate gandurile mele roiesc in jurul unei situatii atat de vagi, incat toate elementele se pierd in neclaritatea lor. Urasc sau iubesc? Sau este doar produsul imaginatiei mele? Raspunsul vine in timp.
Imi rasuna si acum gandul de atunci – nu spune lucruri pe care nu le simti, te rog. Nu spune lucruri pe care nu le simti. Just… don’t do it !
Wide lines on your mind.
Keep it steady – you were never ready for the line.
You can lie, but you can’t edit.
Strangers. And I did felt like common.
Just once. One to feel. At the sight, they feel nothing but anger. Somewhere in the city, in this lonely place, i’ve been halucinating you.
There’s no recognition in their eyes. Someone in this city sees it clearly. Don’t get me wrong.
Where’s this city of yours?
So long gone from mine. I had started missing it some time ago.
Everyone in here is walking on a wrong path. And there are two roads you can take. The first road leads right out that door, because you think you’d heard it all. The other road begins right here, right now. A wise man once said: The best way to prevent the future is to invent it. So now, ladies and gentlemen, welcome to the future !!!
Welcome to the Pendulum Experience ! Nitro !
Fasten your seatbelts. Are you ready? Let’s get it started. I don’t need anybody.
Prepare to hold your colour.
